Repere istorice

            Înființarea Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare a devenit necesară în contextul tensiunilor apărute în anul 1968 în cadrul Blocului Militar al Tratatului de Varșovia. Tensiunile au fost cauzate de intervenția armatelor statelor semnatare, pe teritorul unui stat membru, acțiune la care România a refuzat să participe. Pe fondul refuzului au apărut temeri privind riscul unei intervenții similare pe teritoriul țării noastre. Astfel, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România nr. 2423/1968 și Ordinul Marelui Stat Major nr.CL 00172/1969, a fost înființat Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare, prin trecerea Centrului de Radiobiologie și Biologie Moleculară de la Ministerul Sănătății la Ministerul Forțelor Armate, cu misiunea de a efectua cercetări științifice în domeniul protecției medicale împotriva efectelor armei nucleare, ulterior competența centrului fiind extinsă și la celelalte componente ale armelor de distrugere în masă, respectiv substanțele toxice de luptă și armele biologice.
 
 
            Exemple de intervenții directe ale specialiștilor Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare în cadrul reacțiilor de răspuns la diverse amenințări:
  • Misiuni internaționale în teren/teatre de operații din Irak, Somalia și Angola și/sau furnizând produse inovative de protecție împotriva efectelor STL.
  • Participarea la constituirea Spitalului Militar din Golf (prima misiune medico-militară românească în afara țării).
  •    Participarea pe plan național, la următoarele activități:
  • monitorizarea unor grupe de populație, consecutiv accidentului nuclear de la Cernobîl, din aprilie 1986;
  • supravegherea epidemiologică și intervenția cu scop diagnostic în focare de holeră pe teritoriul României (Dobrogea);
  • intervenția în accidentul colectiv de la Fabrica de apă grea Halânga, ulterior producerii contaminării personalului cu hidrogen sulfurat și monitorizarea toxicologică ulterioară, pentru diminuarea efectelor unor accidente chimice;
  • identificarea agentului etiologic, al epidemiei de meningo-encefalită cu virus West Nile din 1996, în colaborare cu Institutul Cantacuzino, valorificând expertiza în arboviroze (diagnostic confirmat de Institutul Pasteur/Paris și de cercetători din  Centrul pentru controlul bolilor din Atlanta, Fort Collins - SUA);
  • sprijinul acordat Spitalului Județean Tulcea în gestionarea intoxicației accidentale colective rezultată prin manipularea semințelor de porumb tratate cu pesticide;
  • expertiza medico-militară în epidemiile de antrax din 2000 și 2005;
  • analiza moleculară prin secvențiere a primelor izolate de gripă aviară H5N1 de la păsări în România, 2006 la solicitarea Institutului Cantazuzino (laboratorul de biologie moleculară a participat la identificarea pentru prima dată a agentului viral, înaintea confirmării de la Londra).
  • asigurarea medicală de specialitate a vizitelor oficiale la nivel înalt (asistență toxicologică și radiobiologică);
  • asigurarea infrastructurii necesare (personal și echipamente) pentru răspuns rapid la eventuale incidente bioteroriste, pe timpul desfășurării SUMMIT-ului NATO, București 2008;
  • expertizarea unor potențiali agenți CBRN la ambasade, verificarea unor colete suspecte.
 
            Pentru a răspunde exigențelor din domeniul protecției medicale împotriva efectelor agenților CBRN personalul CCSMM a participat activ la exerciții naționale din care amintim exercițiul de antrenament de la Centrala Nucleară Cernavodă, exercițiile de la Brașov și Câmpulung Muscel (2008), BIOEX – Tulcea 2009 și exerciții internaționale, alături de alte structuri din SNAOPSN, dintre care amintim exercițiul TTX – Chișinău, R. Moldova 2010, etc.
Top